2025 ar putea aduce și recesiune, pe lângă modificări fiscale. „Pomenile electorale”, printre principalele costuri din nota de plată – bumerang

Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) și Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut al României (PIB) a revenit pe plus în al doilea trimestru, a stagnat în cel de-al treilea și va crește cel mult marginal pe termen scurt. Totuși, cifrele relevă o economie slăbită, bazată mai mult pe creșterea consumului. Ce se va întâmpla atunci când consumul va scădea, din cauza creșterii taxelor și, implicit, a prețurilor? Ei bine, cel mai probabil ne așteaptă o recesiune, un efect cauzat inclusiv de „pomenile electorale” din anul electoral 2024.

„Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat însă puternic creșterea, inclusiv în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluție de sens opus, iar exportul net și-a mărit substanțial impactul contracționist, limitând creșterea dinamicii anuale a PIB la 0,9 la sută în trimestrul II, după descreșterea la 0,5 la sută în intervalul precedent, au arătat membrii Consiliului”, se arată în cea mai recentă minută a ședinței a CA a BNR.

La polul opus, banca centrală și INS mai arată că exporturile și formarea brută de capital fix, indicatorii din cadrul PIB care arată practic tendințele din producție, au scăzut și în al doilea și al treilea trimestru al acestui an și vor continua să scadă.

Mai mult decât atât, membrii Consiliului de administrație ai băncii centrale au mai observat că datele statistice revizuite indică o „creștere cu 0,3 la sută a activității economice în trimestrul II 2024, după o comprimare cu 0,4 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce implică o restrângere mai evidentă a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului curent comparativ cu cea anticipată.

Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat însă puternic creșterea, inclusiv în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluție de sens opus, iar exportul net și-a mărit substanțial impactul contracționist, limitând creșterea dinamicii anuale a PIB la 0,9 la sută în trimestrul II, după descreșterea la 0,5 la sută în intervalul precedent, au arătat membrii Consiliului.

În același timp, a fost evidențiată ampla creștere de dinamică înregistrată în trimestrul II de deficitul balanței comerciale și de deficitul de cont curent – pe fondul accelerării ascensiunii volumului importurilor de bunuri și servicii, suprapusă prelungirii declinului volumului exporturilor –, ce a fost accentuată în cel din urmă caz de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent”, se mai precizează în minuta BNR.

În ceea ce privește formarea brută de capital, aceasta este o componentă importantă a PIB, care arată, în termeni simpli, investițiile făcute de producătorii din România în mașini și echipamente, vehicule, locuințe și clădiri.

Practic, o evoluție în scădere a acestui indicator arată că așteptările firmelor în ceea ce privește producția și vânzările sunt unele negative.

„Pomenile electorale” ne vor lovi ca un bumerang

Anul electoral 2024 va veni cu o usturătoare notă de plată în curând, în 2025, căci „pomenile electorale” ne vor lovi ca un bumerang. În primul rând, va fi inflația. În al doilea rând, vor veni măsuri fiscale, creșteri de taxe…

De altfel, BNR indică două elemente care vor influența negativ consumul populației și, în final, evoluția PIB.  Ambele sunt legate de creșterea nesustenabilă a veniturilor, care au ca efect majorarea prețurilor precum și destabilizarea întreprinderilor private, mai ales a exportatorilor.

„Ritmul creșterii salariilor și a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evidențiind dinamica de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 16,8 la sută în iulie-august – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie –, precum și dinamica similară a costului unitar cu forța de muncă din industrie, care a urcat în același interval la 17,8 la sută.

Totodată, s-a convenit că deficiențele structurale ale pieței și dinamica remunerației din sectorul public, alături de noua majorare preconizată a salariului minim brut, constituie, cel puțin pe termen scurt, potențiale surse de presiuni ridicate asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat”, se mai precizează în documentul BNR.

În ceea ce privește piața muncii, efectele sunt deja vizibile, acesta fiind un alt element care duce spre o viitoare reducere a consumului.

„În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piață sunt încă ridicate, dar pe o tendință ușoară de atenuare, făcând referiri la evoluția aproape stagnantă a efectivului salariaților din economie din iulie-august, acompaniată de mărirea ratei șomajului BIM la 5,5 la sută în trimestrul III, după descreșterea până la 5,1 la sută în iunie.

În același timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și o stabilitate a acestora în octombrie, precum și o accentuare a scăderii deficitului de forță de muncă în debutul trimestrului IV 2024”, se mai arată în minuta CA a BNR.

Dezinformarea și recesiunea, riscuri majore pentru 2025

Principalul risc economic pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificările în politică fiscală, iar cel mai mare risc non-economic este legat de dezinformare, spun experții economici din cadrul asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România, citați de HotNews.

Dar pe lângă acest risc, spun experții economici citați, urmează și riscul de intrare în recesiune a economiei românești. Este pentru a doua oară în ultimele luni când analiștii economici pronunță cuvântul „recesiune” în comunicatele lor.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică calculat de Asociația CFA România a crescut în luna octombrie, cu 4,8 puncte până la valoarea de 44,9 puncte, notează HotNews.

“Principalele riscuri anticipate de respondenți pentru 2025 sunt atât economice – majorarea taxelor și recesiune, cât și non-economice, în această categorie intrând dezinformarea și conflictele armate. Economia va performa în acest an sub potential, iar anul viitor va continua să decelereze”, explică Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România.