35 de ani de la căderea comunismului în România: Imagini de la Revoluția din 1989 vor rula pe monitoarele de la Palatul Parlamentului

Imagini de la Revoluţia Română  din decembrie 1989 vor fi rulate pe monitoarele de la Palatul Parlamentului iar o expoziţie de fotografie în memoriam va avea loc în luna decembrie, a decis luni, 2 decembrie, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care a aprobat o solicitare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 în acest sens.

Solicitarea aprobată de Camera Deputaților ne reaminteşte că se împlinesc 35 de ani de la evenimentele care au dus la căderea comunismului în România. Din păcate, România a fost singura țară din blocul comunist unde au existat victime…

“Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru îndeplinirea misiunii sale de cercetare, apărare şi promovare a eroismului şi demnităţii românilor în Revoluţia Română din Decembrie 1989, organizează o serie de manifestări dedicate împliniri a 35 ani de la acest eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării noastre.

În acest sens, vă rugăm să aprobaţi ca în perioada 3 – 23 decembrie pe monitoarele amplasate în sediul Camerei Deputaţilor să ruleze imagini din zilele Revoluţiei, iar în unul dintre holurile situate la nivelul P 1 sau S1 să aprobaţi amplasarea unei expoziţii de fotografie, menită să readucă în memoria celor care vizitează Palatul Parlamentului lupta şi sacrificiul poporului român pentru înlăturarea dictaturii ceauşiste”, se arată în solicitarea aprobată de conducerea Camerei Deputaţilor, potrivit TVR Info.

Proiect cultural la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București

De asemenea, un proiect cultural ce comemorează 35 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989 se lansează luni seară în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti.

“35 – Povestea nespusă a unei revoluţii” este un proiect ce porneşte în urma cercetării arhivelor, de la tot atâtea poveşti dublate de imagini ale unor oameni care şi-au sacrificat viaţa pentru ca România să treacă la un regim democratic.

Acest proiect cultural s-a construit în jurul volumului de poezii al lui Andrei Novac, cu acelaşi titlu, care va fi lansat luni seară şi aduce alături artişti din mai multe domenii.

Totodată, în interiorul volumului, prin cod QR, poate fi accesat şi audiobook-ul, un proiect al muzicianului Eugen Mihăescu, cel care a pus împreună vocea actriţei Ştefana Samfira cu muzica semnată de Ovidiu Lipan Ţăndărică, relatează Radio România Actualități.

Revoluția Română din decembrie 1989

Wikipedia notează că Revoluția Română din 1989 a fost o perioadă de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, făcând parte din șirul revoluțiilor de la 1989 din întreaga lume.^[1][2][3] Revoluția Română a început în Timișoara și s-a răspândit rapid în întreaga țară, culminând cu procesul și execuția secretarului general al Partidului Comunist Român (PCR), Nicolae Ceaușescu, și a soției sale Elena, și cu sfârșitul a 42 de ani de regim comunist în România.

Revoluția din decembrie 1989 a fost și ultima înlăturare a unui guvern marxist-leninist dintr-o țară membră a Pactului de la Varșovia din timpul evenimentelor din 1989 și singura în care a fost răsturnată violent conducerea țării și în care dictatorul a fost executat.^[4]

Evenimentele din decembrie 1989 au avut loc în urma unei perioade de austeritate severă, în care a fost impusă raționalizarea alimentelor și energiei electrice, instituită de regimul Ceaușescu pentru a rambursa datoria externă a țării și transformarea României în autarhie.^[5]

Pastorul László Tőkés, unul dintre personajele-cheie ale Revoluției Române

Reamintim că primele proteste au avut loc la jumătatea lunii decembrie 1989, în Timișoara, ca răspuns la încercarea regimului de a-l suprima pe pastorul Bisericii Reformate Maghiare, László Tőkés. Protestele inițiale au fost urmate de solicitarea revoluționarilor români de înlăturare a lui Ceaușescu și schimbare de regim, după modelul revoluțiilor din celelalte state comuniste. Omniprezenta poliție politică, Securitatea, principalul factor de suprimare a disidenței în perioada comunistă, s-a dovedit, în cele din urmă, incapabilă să oprească revolta populară.^[6]

La scurt timp după un discurs public ratat al lui Ceaușescu în București, care a fost transmis la televiziunea de stat și vizionat de milioane de români, membrii de rând ai armatei au trecut, aproape în unanimitate, de la susținerea dictatorului la susținerea protestatarilor.^[7]

Revoltele violente, care au avut loc în mai multe orașe din România pe parcursul a aproximativ o săptămână, l-au determinat pe liderul român să fugă din capitală pe 22 decembrie, împreună cu soția sa, Elena.^[8] Capturați la Târgoviște, cei doi au fost judecați de un tribunal militar, într-un proces simulacru, fiind acuzați de genocid, de prejudicierea economiei naționale și de abuz de putere pentru a executa acțiuni militare împotriva poporului român.^[8] Au fost găsiți vinovați de toate capetele de acuzare, condamnați la moarte și executați imediat în ziua de Crăciun 1989, fiind ultimele persoane condamnate la moarte și executate în România[8], potrivit Wikipedia.