Administrația Parcului Național Munții Măcinului a organizat cea de-a XIII-a ediție a concursului „TRADIȚII, OAMENI ȘI NATURĂ”

Administrația Parcului Național Munții Măcinului a organizat sâmbătă, 15 iunie, a XIII-a ediție a concursului „TRADIŢII, OAMENI ŞI NATURĂ”. Evenimentul a avut loc la Centrul de Vizitare Informare din localitatea Greci, județul Tulcea. Președintele juriului a fost Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR). 

„Concursul a fost în realitate un pretext pentru întâlnirea anuală a comunităților locale din zona Parcului Național și administrația acestuia. Concursul „TRADIŢII, OAMENI ŞI NATURĂ” și-a propus să conștientizeze importanța conservării patrimoniului natural unic din Parcul Național Munții Măcinului în armonie cu păstrarea, respectarea și promovarea valorilor tradiționale din comunitățile învecinate parcului: meșteșuguri, datini, obiceiuri și legende, declară președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, potrivit unui comunicat de presă remis GS News.

În acest an, la concurs s-au înscris 6 echipaje din comunitățile din zona Parcului Național Munții Măcinului și anume: Niculițel, Izvoarele, Văcăreni, Greci, Jijila și Măcin. Probele concursului au fost următoarele:

1. Recunoașterea a cinci specii din floră și cinci specii din fauna Parcului Național Munții Măcinului.
2. Prezentarea unui cântec sau dans în legătură cu tradițiile locale din zona pe care o reprezintă echipajul.
3. Prezentarea în detaliu a unui obicei, meșteșug local din zona pe care o reprezintă echipajul. Prezentarea susținută în fața juriului a fost însoțită și de prezentarea în scris a meșteșugului sau obiceiului.

„Nu voi intra în detaliile concursului, dar voi spune că sâmbătă, la Greci, a câștigat România și au câștigat comunitățile locale din Dobrogea. Frumusețea acestor locuri și a oamenilor de aici nu poate fi povestită și nici nu este suficient să o admirați în fotografii! Ea trebuie trăită pe viu, alături de oamenii de aici!

Asemenea evenimente au o puternică valoare simbolică. Există, iată, o legătură foarte veche între om și natură. O legătură profundă, iar tradițiile născute din aceasta, priceperea meșteșugarilor și frumusețea cântecelor și dansurilor sunt parte a unei lumi fabuloase care se arată celor care trec pe aceste meleaguri chiar și în această epocă modernă, a digitalizării și mașinilor inteligente.

Îi felicit pe colegii de la Parcul Național, în frunte cu directorul acestuia, Viorel Roșca, pentru organizarea impecabilă a evenimentului! Îi felicit pe participanți și pe dascălii acestora din cele șase comunități dobrogene. Ne exprimăm pe ceastă cale dorința de a fi parte a acestui eveniment extraordinar al întâlnirii dintre patrimoniul natural și zestrea noastră culturală și în viitor și îi încurajez pe organizatori să ridice, așa cum își doresc, rangul acestuia de la nivelul de „concurs” la cel de „festival”.

Iar dumneavoastră, celor care citiți aceste rânduri, vă spun doar atât: vizitați Dobrogea, mergeți în Parcul Național Munții Măcinului pentru că este un loc unic în România”, a mai transmis președintele ASFOR.

Greci, localitate menționată încă din 1790

Întinsă la poalele celor mai înalte vârfuri din Munții Dobrogei, dintre care cel mai înalt este vârful Greci (Țuțuiatu) 467m, localitatea Greci este menționată pentru prima dată în harta statistică din anul 1790 sub denumirea de Greczj.

Nu se știe de ce i s-a dat acest nume, dar se presupune că la început a fost locuită de greci, despre care se știe că au populat mereu zonele din apropierea mărilor. Odată cu începerea exploatării granitului la începutul secolului XIX, au fost aduși pietrari din Italia, Grecia și Bulgaria, urmașii lor rămânând pe aceste meleaguri până în prezent.

De altfel, comunitatea italiană a devenit o emblemă a comunei Greci.

De aici se pot face excursii pe munți în mai toate perioadele anului. Atenție, însă! În munți există și vipere, nu doar țestoase. Așadar, atenție mare!

De asemenea, localitatea Greci este și cel mai bun punct de plecare pentru cei care doresc să viziteze Munții Dobrogei. Parcul Național Munții Măcinului este o zonă deosebită, care din păcate nu este atrasă în circuitul turistic datorită lipsei infrastructurii. La poalele acestor munți s-a înființat un centru de vizitare, unde sunt reprezentate atât ecosistemele și habitatele cât și traseele turistice.

Unul dintre cele 6 trasee turistice omologate din parc este traseul turistic “Cozluk” de 16 km, pe ruta Greci-Cozluk-Valea lui Jug-Groapa de Arama-Valea Plopilor-Greci.

Traseul pornește din centrul comunei Greci și se continuă pe un drum de țară până în Valea Cozluk, respectiv la punctul de acces în Parcul Național Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare.

De aici, prin păduri de stejar, cărpiniță, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creastă, pe care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze văi cu poduri și poieni până la vechiul “Drum al Grecilor”, care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte greu de practicat cu mijloace de transport.

Drumul traverseaza păduri formate în principal din tei, gorun și cărpiniță de diferite vârste. La ieșirea din pădure traseul urmează drumul spre nord-vest, ocolind Dealul Secaru, până ajunge în Valea Cozluk, la punctul de acces în parc.

Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului cu varfurile Calcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezintă habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observă bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpiniță, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).

Munții Măcinului sunt cei mai bătrâni munți din țară și au fost erodați în sute de milioane de ani. Formează singurul parc național care nu se află în Carpați și au o biodiversitate remarcabilă. Pe deasupra acestor munți trec în migrația de toamnă peste 10.000 de răpitoare de zi, cea mai mare diversitate de păsări de pradă în pasaj din România.

Parcul național din nordul Dobrogei, cu o suprafață de peste 11.000 de hectare, cuprinde cea mai veche formațiune geologică din România, rezultată în urma orogenezei hercinice.

În Munții Măcinului sunt catalogate 10 habitate de interes conservativ dintre care 6 sunt prioritare. Un astfel de habitat unic în lume este pădurea de fag dobrogeană ce formează o insulă relictară aflată la 300 km distanță de cele mai apropiate făgete carpatine.

Flora și fauna  acestui parc național este foarte una foarte bogată. Pe o arie egală cu jumătate din suprafața Bucureștiului (doar 0,05% din teritoriul țării) întâlnim jumătate din flora României și jumătate dintre speciile de păsări de la noi.

Așadar, porniți din Greci pentru a explora comorile Parcului Național Munții Măcinului! Aceste frumuseți merită explorate și promovate, sunt parte din identitatea noastră.