ALERTĂ! Legea exproprierilor zguduie Parlamentul — retrageri în lanț și jocuri de culise în jurul proiectului din Apuseni

Scandal major pe scena politică: controversata propunere legislativă privind exproprierea cetățenilor români în interesul unor companii private a declanșat un val de reacții și retrageri de susținere fără precedent. Sub presiunea societății civile, inclusiv liderul AUR, George Simion, s-a delimitat de proiect, lăsându-l pe Sorin Grindeanu într-o poziție tot mai vulnerabilă în Parlament, notează România Curată.

Un număr de 24 de parlamentari și-au retras oficial semnăturile, luni, 27 aprilie, de pe inițiativa legislativă L143/2026. Dintre aceștia, 16 provin din AUR, inclusiv conducerea partidului, 7 din PNL și unul din USR. Mișcarea vine după alte retrageri similare din săptămâna precedentă, semn că presiunea publică începe să producă efecte concrete, mai scrie România Curată.

Din totalul de 117 semnatari inițiali, au mai rămas 89, majoritatea fiind din PSD. Inițiativa este susținută de figuri importante precum Natalia Intotero, Ilie Toma și Adrian Câciu, având sprijinul direct al lui Sorin Grindeanu.

Care este miza

Investigațiile realizate de România Curată și Verde Curat indică faptul că legea ar avea legătură directă cu interesele companiei Euro Sun Mining, care dezvoltă proiectul minier de aur și cupru de la Rovina, în Munții Apuseni. În urma unei vizite efectuate de lideri politici la sediul companiei, ar fi fost discutată accelerarea adoptării unei legi care să faciliteze exproprierile și deblocarea proiectului.

Potrivit declarațiilor reprezentanților companiei, oficialii români ar fi promis „adoptarea accelerată” a legislației necesare pentru depășirea obstacolelor juridice și de mediu. La scurt timp după depunerea proiectului în Parlament, acțiunile companiei au înregistrat creșteri semnificative la Bursa din Toronto, alimentând suspiciunile privind impactul economic al inițiativei, mai scrie România Curată.

Inițial, proiectul a fost introdus în procedură de urgență în Senat, însă mobilizarea civică — petiții cu zeci de mii de semnături, sesizări către instituții europene și presiune directă asupra parlamentarilor — a blocat această accelerare. Termenul de adoptare tacită a fost extins, iar strategia pare acum orientată spre transferarea deciziei finale către Camera Deputaților.

Între timp, au apărut și controverse legate de modul în care proiectul este justificat. Criticii acuză utilizarea incorectă a Regulamentului european privind materiile prime critice, în condițiile în care aurul nu este inclus în această categorie, iar cadrul legislativ național există deja.

Situația a devenit și mai tensionată marți, 28 aprilie, când propunerea a fost introdusă pe neașteptate pe ordinea de zi a Comisiei pentru Administrație Publică din Senat, chiar în momentul începerii ședinței.

Potrivit surselor citate de România Curată, scopul ar fi fost limitarea participării societății civile. Deși raportul a fost de respingere, includerea amendamentelor în documentație permite reluarea lor în Camera Deputaților, fără riscul unei contestații la Curtea Constituțională pe motiv de încălcare a bicameralismului.

Același scenariu s-a repetat și în Comisia Juridică, unde proiectul a fost tratat în regim similar, mai notează România Curată.

În centrul disputei se află nu doar o lege controversată, ci și o confruntare între interese economice, drepturile cetățenilor și transparența procesului legislativ. Deznodământul se va decide în Camera Deputaților, unde proiectul ar putea suferi modificări decisive.

Până atunci, presiunea publică rămâne unul dintre puținele instrumente capabile să influențeze direcția acestui dosar fierbinte.