„Autostrada albastră” prinde contur: două oferte depuse pentru proiectul Fast Danube 2, investiție de 170 milioane de euro

Un nou pas important pentru transformarea Dunării într-o veritabilă „autostradă pe apă” a fost făcut odată cu depunerea ofertelor pentru proiectarea și execuția proiectului „Fast Danube 2”. Inițiativa vizează modernizarea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al fluviului, astfel încât circulația navelor să fie posibilă aproape pe tot parcursul anului.

Pentru implementarea proiectului au fost depuse două oferte: una din partea companiei olandeze Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, iar cealaltă din partea Concivia SA, în asociere cu alți patru parteneri, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Dunărea, coridor strategic european

Sectorul comun româno-bulgar al Dunării, cu o lungime de aproximativ 470 de kilometri, este cel mai extins tronson transfrontalier al fluviului și parte esențială a coridorului de transport Rin–Dunăre din rețeaua TEN-T. Acesta asigură legătura dintre România și Europa Centrală și de Vest, fiind considerat o veritabilă „autostradă albastră” de la vest la est.

În prezent, navigabilitatea pe acest sector este asigurată, în medie, aproximativ 280 de zile pe an. Prin proiectul Fast Danube, autoritățile își propun creșterea predictibilității transportului fluvial la circa 340 de zile anual.

Intervențiile vor viza două sectoare principale:

• între km fluvial 845,5 (Gura râului Timoc) și km 610 (amonte de portul Somovit), administrat de AFDJ Galați;
• între km 610 și km 375 (aval de portul Silistra), aflat în responsabilitatea administrației bulgare EAEMDR Ruse.

Lucrări complexe, cu impact minim asupra mediului

Proiectul are un termen de implementare de 24 de luni, cel târziu până la 31 decembrie 2028, și include o serie de intervenții tehnice menite să îmbunătățească adâncimea și stabilitatea șenalului navigabil, cu impact minim asupra ecosistemului.

Printre principalele lucrări prevăzute se numără:

• dragaj capital în 12 puncte din România și Bulgaria, pe o lungime totală a șenalului de 110 km;
• realizarea a 9 epiuri și a unor chevroane pentru dirijarea curenților;
• lucrări de inginerie morfologică, inclusiv crearea unor insule artificiale;
• consolidarea malurilor pe o lungime de 5.450 de metri.

Autoritățile subliniază că intervențiile vor fi atent calibrate pentru a proteja biodiversitatea și cursul natural al Dunării.

Mizele economice ale proiectului

Fast Danube urmărește mai multe obiective strategice:

• fluidizarea traficului fluvial și eliminarea blocajelor;
• creșterea atractivității transportului naval ca alternativă sustenabilă;
• reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere prin transferul mărfurilor către transportul pe apă;
• scăderea timpilor și costurilor de transport;
• consolidarea rolului Portului Constanța ca hub strategic regional în sud-estul Europei.

Valoarea totală a investiției este estimată la aproximativ 170 de milioane de euro. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), completate de cofinanțare de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Proiectul „Fast Danube” este rezultatul colaborării dintre autoritățile din România și Bulgaria, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) și IAPPD Ruse, și reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura de transport naval din regiune, mai precizează Scrioșteanu pe pagina sa de Facebook.