Avertismente privind energia regenerabilă: Strategia Energetică a României 2025 – 2035 propune o ţintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030

Mai multe organizații de mediu trag un semnal de alarmă privind țintele de energie regenerabilă și trimit o serie de recomandări Ministerului Energiei. Potrivit organizațiilor, România îşi bazează în continuare planurile de tranziţie energetică pe creşterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, reţele de distribuţie a gazului fosil, dar şi noi capacităţi de exploatare, care vor conduce la creşterea emisiilor de carbon, precum şi a dependenţei de gaze fosile.

Asociaţia 2Celsius şi organizaţiile WWF-România, Declic şi Bankwatch au transmis o scrisoare Ministerului Energiei în care semnalează faptul că Strategia Energetică a României 2025 – 2035 propune o ţintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030.

„Am atras atenţia că România îşi bazează în continuare planurile de tranziţie pe creşterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, reţele de distribuţie a gazului fosil, dar şi noi capacităţi de exploatare, în speţă Neptun Deep, care vor conduce la creşterea emisiilor de carbon, a impactului climatic, precum şi a dependenţei României de gaze fosile. Organizaţiile solicită reducerea capacităţii planificate bazată pe gaze fosile şi mai multă ambiţie în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, eforturi pentru scăderea consumului de gaz împreună cu investiţii în eficienţă energetică. Strategia propune o ţintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030”, se arată în scrisoarea transmisă Ministerului Energiei.

Astfel, organizaţiile de mediu reamintesc de recomandările Comisiei Europene în ceea ce priveşte noua ţintă de energie regenerabilă, de cel puţin 41% până în 2030.

„România are în continuare multe oportunităţi de introducere a energiei regenerabile în sectorul încălzire-răcire, transporturi, dar şi în producţia de electricitate, dacă se va renunţa la o parte din capacitatea planificată pe gaz şi se va pune mai mult accent pe modernizarea reţelelor şi stocare”, se mai precizează în documentul citat.

Totodată, activiştii de mediu au cerut introducerea unui sub-obiectiv pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă şi colaborarea interinstituţională și au subliniat nevoia de a renunţa la investiţii hidroenergetice distructive, pentru care chiar strategia aminteşte că România şi-a atins şi depăşit limita de sustenabilitate.

Ce soluții există

Organizațiile de mediu citate susţin mai degrabă promovarea retehnologizării hidrocentralelor şi a stocării prin pompaj, în locaţii cu impact redus.

„Deşi strategia integrează stocarea, digitalizarea reţelelor şi implicarea consumatorilor, pentru unele dintre aceste iniţiative nu propune ţinte concrete sau măsuri legislative necesare – un exemplu simplu ar fi adoptarea contoarelor inteligente. În contextul tranziţiei energetice, este necesară o guvernanţă diferită a energiei şi desemnarea unei autorităţi competente, precum şi adoptarea unei Legi a Climei pentru a asigura integrarea schimbărilor energetice şi climatice”, mai transmit ONG-urile de mediu.

Mai mult decât atât, reprezentanţii entităţilor de mediu au solicitat clarificări şi măsuri specifice şi cu privire la domeniul de încălzire şi răcire, inclusiv privind rolul resurselor regenerabile şi ponderii gazului fosil în viitor.

Printre recomandările acestora se află: diversificarea mixului energetic cu pompe de căldură şi energie solară şi adoptarea tehnologiilor de energie regenerabilă la nivel de comunitate şi reducerea rolului biomasei solide, alături de scheme financiare pentru comunităţile vulnerabile dependente de lemnul de foc.

„Deşi se pune mai mult accent pe prosumatori, cu ţinta de 2,5 GW instalaţi în 2030, strategia energetică nu propune ţinte clare pentru crearea de comunităţi energetice şi reducerea sărăciei energetice până în 2030. De aceea, printre recomandări se numără stabilirea unor indicatori concreţi, dar şi stimulente financiare, precum programe de eficientizare energetică şi schimbarea surselor de căldură, pentru protecţia consumatorilor vulnerabili. Organizaţiile de mediu au cerut autorităţilor ca subvenţiile la energie să fie direcţionate exclusiv către consumatorii vulnerabili şi ca procesul să fie unul transparent, pentru a fi asigurat accesul echitabil la energie”, mai transmit semnatarii scrisorii transmise Ministerului Energiei.

Organizațiile au mai semnalat faptul că strategia propusă de Guvern este lipsită de obiective concrete și măsurabile, ceea ce face dificilă evaluarea schimbării produse de acest document. Strategia menționează indicatori de măsurare, dar aceștia sunt generali și nu cuprind date de referință pentru comparație. De aceea, organizațiile au cerut clarificarea țintelor specifice, precum și instituționalizarea tranziției juste ca obiectiv distinct, esențial pentru procesul de decarbonizare, dar care momentan lipsește din strategie.

Prin recomandările și observațiile transmise, organizațiile de mediu au reiterat nevoia unei abordări mai transparente și participative în procesele de reglementare, pentru a implementa cu succes strategia energetică propusă și pentru a asigura angajamentul publicului și al părților interesate.

Strategia Energetică a României 2025 – 2035 urmează să primească avizarea interministerială și să fie aprobat. Poziția comună a organizațiilor semnatare, cu mai multe detalii, poate fi accesată aici.