CCR: Legea pentru plata pensiilor private este NECONSTITUȚIONALĂ. Magistrații au admis sesizările depuse de ÎCCJ și AUR

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizările depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de AUR privind Legea pentru plata pensiilor private, act normativ adoptat în octombrie 2025 și care prevedea limitări importante în modul în care românii își pot retrage economiile din Pilonul II și Pilonul III după pensionare, notează HotNews.

Legea declarată neconstituțională stabilea că participanții la fondurile private de pensii ar fi putut retrage maximum 30% din suma acumulată imediat după pensionare, restul urmând să fie plătit eșalonat pe o perioadă de cel mult opt ani. Prin excepție, persoanele diagnosticate cu afecțiuni oncologice puteau retrage integral economiile într-o singură tranșă.

CCR a discutat aceste obiecții de neconstituționalitate în mai multe ședințe, după ce pronunțarea fusese amânată de două ori, pe 5 și 12 noiembrie, potrivit HotNews.

Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată de Parlament la jumătatea lunii octombrie și a primit votul final în Camera Deputaților pe 8 octombrie 2025.
La acel moment, parlamentarii POT s-au abținut de la vot, iar cei din AUR au votat împotrivă. Ulterior, atât AUR, cât și ÎCCJ au contestat actul normativ la Curtea Constituțională, invocând încălcări grave ale dreptului de proprietate și ale libertății contractuale.

Argumentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

ÎCCJ a transmis CCR că legea încalcă dreptul fundamental de proprietate al participanților la fondurile private de pensii.

Principalele critici formulate:

• Sumele din Pilonul II sunt proprietate privată, nu resurse administrate discreționar de stat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar supravegherea statului este una publică, fără a-i conferi drept de dispoziție asupra activelor.
• Limitarea retragerii la 30% și stabilirea unor plafoane pentru plățile lunare reprezintă „o ingerință nejustificată” în dreptul de proprietate și libertatea contractuală.
• Reglementările propuse creează „un dezechilibru grav” între interesele statului și cele ale contribuabililor.
• În lipsa unui scop public clar și a unei compensații adecvate, măsurile respective se transformă într-o expropriere indirectă, atenționează magistrații.
• ÎCCJ a criticat și propunerea ca plata pensiilor să nu fie gestionată de fondurile de pensii, considerând că aceasta contravine așteptărilor legitime ale participanților, care și-au proiectat viitorul financiar în baza unui cadru legal stabil și predictibil.
• Justificările din expunerea de motive — inclusiv valurile de pensionare de după 2030 — nu sunt suficiente pentru a demonstra existența unei disfuncționalități care să legitimeze restrângerea dreptului de proprietate.

Argumentele AUR

Formațiunea politică AUR a contestat legea la CCR, susținând că aceasta ar reduce semnificativ drepturile românilor asupra propriilor economii și ar avantaja statul și administratorii de fonduri.

Principalele acuzații formulate de AUR:

• Proiectul ar reprezenta „o încălcare vădită a încrederii românilor” care au contribuit la sistem timp de aproape două decenii.
• AUR a precizat că Guvernul ar încerca, prin acest act normativ, să utilizeze fondurile private ca „un colac de salvare” pentru bugetul public, în contextul creșterii datoriei statului.
• Administratorii fondurilor ar fi, la rândul lor, avantajați prin comisioanele percepute (0,21% – 0,27%) pe perioade mai lungi.
• Legea ar reduce controlul participanților asupra propriilor economii și ar crea un precedent periculos, prin care regulile de funcționare ale sistemului pot fi schimbate chiar înainte ca românii să își primească drepturile.
• „Guvernul îți transmite că banii tăi nu mai sunt ai tăi”, a susținut AUR în sesizarea depusă la Curtea Constituțională.

Decizia CCR de a admite sesizările depuse de ÎCCJ și AUR invalidează legea, ceea ce înseamnă că actul normativ nu poate intra în vigoare.

Parlamentul va trebui fie să renunțe la proiect, fie să revină cu o formă revizuită care să respecte criteriile de constituționalitate, inclusiv protejarea dreptului de proprietate asupra sumelor acumulate în fondurile private de pensii.

Așadar, până la o nouă reglementare, regulile actuale de retragere a banilor din Pilonul II și Pilonul III rămân neschimbate.