Comisia Europeană trimite România în judecată pentru că nu a respectat obligațiile privind calitatea aerului

Comisia Europeană va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul României, din cauza nerespectării obligațiilor asumate prin Directivele UE privind calitatea aerului înconjurător. Mai exact, Bruxellesul acuză statul român că nu și-a organizat și modernizat rețeaua națională de monitorizare a aerului conform cerințelor legale europene.

Directiva prevede norme stricte privind numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare, precum și standarde clare privind calitatea datelor colectate. Aceste elemente sunt esențiale pentru măsurarea corectă a principalilor poluanți și pentru o gestionare eficientă a calității aerului.

Potrivit Comisiei Europene, rețeaua României continuă să nu îndeplinească aceste criterii, transmite TVR Info.

Procedura de infringement nu este nouă. România a primit o scrisoare de punere în întârziere în 2017, o scrisoare suplimentară în 2019, iar în iunie 2023 a fost transmis un aviz motivat, ultimul pas înainte de sesizarea CJUE. Cu toate acestea, modificările și investițiile necesare nu au fost finalizate.

În urma analizei celor mai recente date, Comisia a constatat că, deși autoritățile române au făcut eforturi – inclusiv modernizarea parțială a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului – persistă deficiențe importante. Acestea vizează atât numărul insuficient de puncte de prelevare, cât și neîndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor, în cazul unor poluanți precum:

• particule în suspensie PM10 și PM2,5,
• dioxid de sulf (SO₂),
• oxizi de azot (NOx),
• metale grele,
• benzo(a)piren.

Astfel, rețeaua națională nu oferă informații complete și fiabile, așa cum solicită legislația europeană. Comisia apreciază că măsurile luate „sunt insuficiente” și decide, prin urmare, să trimită România în fața Curții.

Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE fac parte din strategia UE pentru un aer mai curat și contribuie la atingerea obiectivelor pentru 2030 stabilite prin Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării. Acestea stabilesc valori-limită și valori-țintă pentru principalii poluanți atmosferici și impun reguli detaliate pentru monitorizarea și raportarea datelor. Scopul este ca statele membre să poată evalua și îmbunătăți în mod eficient calitatea aerului, în beneficiul sănătății publice.