Decizie învăluită în secret: România clasifică cererea SUA privind baza de la Kogălniceanu. Ce nu ni se spune?

O decizie controversată luată la București ridică semne serioase de întrebare. Autoritățile române au decis să clasifice drept „secret de stat” solicitarea venită din partea Statelor Unite privind dislocarea de forțe și echipamente militare pe teritoriul României, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Documentul transmis Parlamentului de președintele Nicușor Dan nu a fost publicat pe site-ul Legislativului, așa cum se întâmplă de obicei. În schimb, scrisoarea de două pagini poate fi consultată doar în cadrul comisiilor parlamentare, în condiții speciale, înaintea votului decisiv programat pentru plenul reunit al Parlamentului, relatează Realitatea.net.

Această lipsă de transparență ridică însă întrebări incomode: de ce trebuie ca românii să afle atât de puțin despre o decizie care ar putea avea implicații directe asupra securității țării?

Potrivit declarațiilor oficiale făcute la Palatul Cotroceni, cererea Washingtonului ar viza dislocarea unor avioane de realimentare în zbor, sisteme de comunicații satelitare și echipamente de monitorizare, care ar urma să opereze în legătură cu scutul antirachetă de la Baza Militară Deveselu și să fie amplasate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Ce nu ne spune președintele Nicușor Dan

Șeful statului a insistat că aceste echipamente sunt „non-cinetice”, adică nu sunt dotate cu armament și au un rol defensiv. Mesajul oficial este că această colaborare ar face România „mai sigură”.

Criticii avertizează însă că realitatea ar putea fi mult mai complicată. Într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu cresc, iar conflictul dintre Iran și Israel riscă să se extindă, orice amplasare de infrastructură militară suplimentară poate transforma România într-o piesă mai vizibilă pe tabla geopolitică.

În paralel, agenda Parlamentului a fost încărcată cu alte două solicitări sensibile trimise de președinte:

• aprobarea intrării și staționării în România a Forței de Reacție a NATO pentru anul 2026;

• aprobarea misiunilor externe ale forțelor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.

Dacă Parlamentul va vota favorabil în această seară, prezența militară americană pe teritoriul României ar putea fi extinsă rapid, într-un context internațional extrem de tensionat.

Iar întrebarea rămâne: cât de pregătită este România pentru consecințele unei astfel de decizii luate în mare parte în spatele ușilor închise?