Economistul Radu Georgescu: „Economia României se prăbușește!!!”. Iată argumentele

Dezbaterea privind starea economiei românești se încinge, după ce cele mai recente date publicate de Eurostat – biroul statistic al Comisia Europeană – indică o serie de evoluții nefavorabile pentru România. În același timp, Guvernul susține că măsurile adoptate pun economia „pe drumul cel bun”, iar susținători din spațiul public vorbesc despre stabilizare și perspective pozitive, scrie economistul Radu Georgescu pe pagina sa de Facebook.

Conform datelor Eurostat invocate în spațiul public, România ar fi înregistrat cea mai mare contracție economică din Uniunea Europeană în perioada analizată.

O astfel de evoluție, dacă este confirmată la nivel anual, indică o încetinire puternică a activității economice, cu impact asupra investițiilor, veniturilor bugetare și pieței muncii.

Inflația: din nou pe primul loc

Un alt indicator sensibil este inflația. România apare, potrivit acelorași date, cu cea mai ridicată rată a inflației din UE. O inflație persistentă și peste media europeană afectează puterea de cumpărare a populației, costurile companiilor și competitivitatea economică.

Consumul, în recul

Datele pentru decembrie 2025 arată o scădere accentuată a consumului, cea mai mare din Uniune, potrivit informațiilor citate. Într-o economie în care consumul intern are o pondere semnificativă în formarea PIB-ului, o astfel de evoluție poate semnala prudență din partea populației și o reducere a dinamicii comerciale.

Deficitul de cont curent, la nivel record

România figurează și cu cel mai mare deficit de cont curent din UE. Acest indicator reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un deficit ridicat arată că ies mai multe resurse financiare din țară decât intră, ceea ce poate pune presiune pe cursul valutar și pe finanțarea externă.

Investitorii străini, în retragere?

În paralel, datele prezentate din rapoartele Banca Națională a României (BNR) indică o repatriere masivă de capital în perioada ianuarie–noiembrie 2025. Suma menționată – aproximativ 16 miliarde de euro – ar proveni din vânzări de participații, investiții și dividende, în timp ce investițiile străine directe atrase ar fi fost de circa 1,5 miliarde de euro.

În plus, este menționată decizia celui mai mare fond suveran din lume, administrat de Norges Bank Investment Management, de a-și lichida expunerile pe acțiuni și titluri de stat românești. O astfel de mișcare este interpretată de unii analiști drept un semnal de prudență din partea investitorilor instituționali.

Cine are dreptate?

Pe de o parte, Guvernul susține că ajustările fiscale și măsurile economice adoptate sunt necesare pentru echilibrarea bugetului și stabilitate pe termen lung.

Pe de altă parte, indicatorii statistici europeni și mișcările de capital ridică semne de întrebare privind ritmul de creștere și atractivitatea investițională a României.

Adevărul economic nu este, de regulă, alb sau negru. Datele macroeconomice trebuie analizate în context – perioadă de referință, efecte de bază, comparații sezoniere și evoluții regionale.

Cert este că indicatorii precum PIB-ul, inflația, consumul și deficitul de cont curent reprezintă repere obiective care merită urmărite atent.

Pentru investitori, mediul de afaceri și populație, miza nu este disputa politică, ci stabilitatea economică și capacitatea României de a reveni pe un trend sustenabil de creștere.

Următoarele trimestre vor arăta dacă semnalele actuale sunt începutul unei corecții temporare sau expresia unei probleme structurale mai profunde, mai scrie economistul pe pagina sa de socializare.