Ziar independent al românilor de pretutindeni!

Fosta clădire Bancorex: De la simbol al tranziției postcomuniste la nou centru financiar de Clasă A. Ce putea face statul român cu această clădire?

25 septembrie 2025 Simona-Nicole David

Fostul sediu al celebrei bănci devalizate Bancorex, cunoscut astăzi drept clădirea myhive Victoriei sau Bucharest Financial Plaza, intră într-o nouă etapă a existenței sale: un proces de demolare parțială și renovare completă, în vederea transformării într-o proprietate de birouri de Clasă A.

Imobilul are o istorie controversată fiind sediul băncii care i-a îmbogățit pe mulți după 1990. Finalizată în anul 1998, clădirea a fost construită special pentru a găzdui sediul central al Bancorex, banca de stat devenită faimoasă prin prăbușirea sa spectaculoasă și pierderile masive generate în anii ’90.

Blocul, considerat la vremea respectivă un simbol al noii ere financiare din România postcomunistă, a devenit între timp un reper în centrul Capitalei, fiind la momentul inaugurării cea mai înaltă clădire de birouri din centrul Bucureștiului și prima construcție modernă de acest tip din oraș.

După falimentul Bancorex, clădirea a fost preluată de Banca Comercială Română (BCR), iar mai târziu a intrat în portofoliul Immofinanz, grup austriac cu activități imobiliare în Europa Centrală și de Est.

Un nou capitol: achiziția de către AFI Europe

În august 2024, proprietatea a fost achiziționată de AFI Europe, cunoscut dezvoltator imobiliar și deținător al mall-ului AFI Cotroceni, într-o tranzacție estimată la 27 de milioane de euro. Procesul de vânzare a fost intermediat de companiile de consultanță imobiliară Colliers și Cushman & Wakefield Echinox.

Odată cu tranzacția, autorizația de construcție pentru renovare completă a fost transferată noului proprietar, care intenționează să transforme clădirea într-un spațiu de birouri de ultimă generație, adaptat cerințelor contemporane de sustenabilitate, eficiență energetică și flexibilitate.

Date tehnice și planuri de dezvoltare

Clădirea dispune de o suprafață totală construită de 38.703 metri pătrați, fiind amplasată într-una dintre cele mai bine cotate zone de afaceri din București – Piața Victoriei. Ultima renovare majoră a avut loc în 2012, când a fost adusă la standardele vremii.

Planurile actuale includ demolarea parțială, restructurarea completă a spațiilor interioare și modernizarea fațadei, în conformitate cu cerințele pieței de birouri premium. Transformarea va permite repoziționarea clădirii în segmentul Clasă A, ceea ce înseamnă standarde înalte de calitate în ceea ce privește finisajele, tehnologiile utilizate și facilitățile oferite chiriașilor.

Un simbol reintegrat în peisajul urban modern

Reconfigurarea Blocului Bancorex face parte dintr-un trend mai larg de reutilizare și modernizare a clădirilor emblematice din București. În locul demolării totale, dezvoltatorii aleg tot mai des soluții de conservare structurală și transformare sustenabilă, în acord cu cerințele ESG (Environmental, Social and Governance).

Transformarea acestei clădiri simbol marchează nu doar o etapă în evoluția pieței imobiliare din Capitală, ci și o resemnificare istorică: un spațiu care a reprezentat decăderile tranziției românești va deveni, cel mai probabil, un nou pol de atracție pentru afaceri și inovație urbană.

Demolarea parțială a clădirii Bancorex (myhive Victoriei) a fost o decizie luată de actualul proprietar, AFI Europe, în contextul unei renovări majore, cu scopul de a transforma imobilul într-o clădire de birouri de Clasă A, adică un standard superior de eficiență, sustenabilitate și confort.

Motivul invocat?
Clădirea a fost construită în anii ’90, iar din punct de vedere tehnic, nu mai corespundea complet cerințelor moderne: spații inflexibile, eficiență energetică slabă, dotări învechite. Demolarea parțială permite o reconfigurare structurală, păstrând totuși fundația și o parte a structurii.

Dar nu era o obligație absolută. Cu suficiente investiții și creativitate, ar fi putut fi păstrată integral și transformată într-un proiect mixt sau cultural.

Ce putea face statul român cu această clădire?

Clădirea a fost inițial în patrimoniul statului, prin Banca de Investiții și Dezvoltare (ex-Bancorex). Dar, printr-o serie de transferuri și vânzări (BCR → Immofinanz → AFI Europe), a ajuns în mâini private. Statul nu mai avea control asupra ei din 2021.

Însă, dacă ar fi păstrat clădirea sau ar fi intervenit strategic, ar fi avut câteva opțiuni profitabile:

ALTERNATIVE POSIBILE (și posibile surse de venit pentru stat):

1. Centru financiar național / HUB pentru fintech

Statul putea transforma clădirea într-un hub pentru fintech-uri și start-up-uri în domeniul financiar, subvenționat sau în parteneriat public-privat. Amplasarea lângă Piața Victoriei e ideală.

2. Muzeu al tranziției economice

Un proiect cultural unic: Muzeul Tranziției României la economia de piață, cu expoziții despre căderea Bancorex, Caritas, FNI etc. Ar fi atras vizitatori, mai ales străini și tineri interesați de istorie recentă.

3. Sediu pentru o agenție guvernamentală modernă

Clădirea putea fi sediul unui minister digitalizat, unei agenții pentru digitalizare, fonduri europene sau chiar un centru de conferințe guvernamental de prestigiu. Ar fi redus costurile cu chirii externe.

4. Spații de birouri închiriate de stat pentru profit

Statul putea păstra clădirea, o renova în regie proprie sau prin parteneriat, și închiria spații de birouri către companii private. La o rată de închiriere de 12–15 €/mp/lună, doar chiria putea aduce peste 6 milioane €/an.

5. Centru educațional pentru economie și afaceri

În parteneriat cu ASE, BNR sau academii internaționale, clădirea putea deveni un campus urban pentru cursuri MBA, traininguri în banking și antreprenoriat.

De ce nu s-a întâmplat nimic din toate astea?

Pentru că:

Statul nu a mai fost interesat să gestioneze activ imobile mari post-Bancorex;
Administrarea imobilelor e, de regulă, ineficientă în sectorul public;
Clădirea a fost preluată de BCR, care a decis s-o vândă;
Politica imobiliară a statului e reactivă, nu strategică.

Demolarea parțială a Blocului Bancorex nu era singura cale, dar a fost cea aleasă de investitorul privat pentru a crește valoarea clădirii.
Dacă statul ar fi păstrat sau răscumpărat imobilul la timp, putea genera venituri semnificative printr-un proiect cu funcție mixtă (birouri, educație, cultură). În schimb, a pierdut atât controlul asupra unei clădiri simbolice, cât și o oportunitate de branding național legat de tranziția economică.

Blocuri simbolice postcomuniste: România vs. alte țări CEE

Țară	Clădire simbol	Ce a fost inițial	Ce s-a făcut cu ea	Implicații pentru stat
România	Blocul Bancorex (myhive Victoriei)	Sediul Bancorex – cea mai mare bancă devalizată a tranziției	Vândut de BCR → Immofinanz → AFI Europe. Se demolează parțial și se transformă în birouri de Clasă A	Statul a pierdut controlul. Nu a generat venituri directe. Nu s-a folosit simbolic sau cultural
Polonia	Clădirea PKO (Varșovia)	Sediul unei bănci de stat (PKO Bank Polski)	Păstrată ca sediu central, renovată modern. Statul a sprijinit digitalizarea și menținerea brandului național	A devenit un simbol al stabilității financiare postcomuniste. Valoare de brand + chirii interne
Cehia	Fosta clădire a Ministerului Comerțului (Praga)	Centru de decizie economică în socialism	Transformată în campus universitar + spații co-working. Parteneriat cu universitatea de economie	A generat venituri constante + funcție educațională cu impact pe termen lung
Ungaria	Fosta clădire OTP Bank, Budapesta	Sediu al celei mai mari bănci maghiare	Recondiționată, dar păstrată în portofoliu OTP. Unele etaje închiriate, altele folosite intern	Monetizare prin chirii + menținere ca simbol financiar național
Germania de Est	Haus des Lehrers, Berlin	Clădire iconică a educației și propagandei RDG	Renovată, transformată în spațiu cultural + birouri creative. Susținută de orașul Berlin	Regenerare urbană + atracție culturală + chirii profitabile

Ce putem învăța din aceste exemple?

1. Valoarea simbolică nu trebuie ignorată

Polonia și Ungaria au păstrat activele-bancă emblematice, dându-le o continuitate istorică și de brand.
România a privatizat rapid și fără o strategie de valorificare a memoriei publice legate de tranziție.

2. Funcția educațională/culturală poate produce valoare pe termen lung

Cehia și Germania au integrat clădiri vechi în infrastructura educațională și creativă urbană.
România nu are încă un muzeu al tranziției economice sau un spațiu de reflecție asupra eșecurilor bancare (Caritas, Bancorex, FNI etc.).

3. Parteneriatele public-private funcționează dacă există viziune

Spații co-working, campusuri academice, muzee sau birouri pot funcționa în clădiri vechi — dacă există un proiect coerent și o colaborare între stat și mediul privat/academic.

Ce ar fi putut face România, inspirându-se din aceste exemple?

Opțiune 1: Centru Național pentru Etică Economică și Anticorupție

Un centru cu expoziții despre corupția financiară din anii ’90, studii de caz, traininguri pentru funcționari și jurnaliști.

Opțiune 2: Campus urban pentru educație economică și antreprenoriat

În parteneriat cu ASE, BNR sau universități internaționale. Cu săli, biblioteci, incubatoare de afaceri.

Opțiune 3: Spațiu cultural și memorial public

Expoziții despre capitalismul postcomunist, crizele economice, rolul băncilor în societate.

Deși România a avut șansa unică de a transforma Blocul Bancorex dintr-un simbol al eșecului financiar într-un simbol al lecțiilor învățate și al regenerării urbane responsabile, nu a făcut-o.

Pe dea altă parte, alte țări din Europa Centrală și de Est au reușit să păstreze și valorifice clădiri similare, cu impact pozitiv asupra bugetului public, imaginii naționale și culturii urbane.

Statul român ar putea învăța din aceste exemple pentru viitoarele tranzacții imobiliare cu miză istorică și urbană. Dar cine este dispus să se gândească măcar, darămite să și facă un pas în acest sens… ?