Presiune tot mai mare asupra anumitor profesii: Obligații împotriva spălării banilor și finanțării terorismului pentru consultanții fiscali
Într-un climat fiscal tot mai complex și cu reglementări tot mai stricte privind combaterea spălării banilor, consultanții fiscali au devenit o verigă esențială în mecanismul de prevenire a infracțiunilor financiare. Potrivit legislației naționale și europene, profesioniștii care oferă servicii de consultanță fiscală, contabilitate sau planificare financiară sunt considerați „entități raportoare”, având obligația de a identifica, evalua și raporta tranzacțiile suspecte.
De la 1 ianuarie 2025, ANAF și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) au anunțat intensificarea controalelor tematice în rândul consultanților fiscali și al firmelor de contabilitate, în special pe zona de due diligence (verificarea clientelei) și pe aplicarea corectă a procedurilor interne de raportare.
1. Înțelegerea clară a obligațiilor legale
Primul pas pentru un consultant fiscal este înțelegerea completă a cadrului legislativ actual. Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, actualizată în 2024, impune următoarele obligații:
-
Identificarea clientului și a beneficiarului real înainte de inițierea relației de afaceri.
-
Evaluarea riscului asociat fiecărui client sau tranzacție.
-
Raportarea tranzacțiilor suspecte către ONPCSB.
-
Păstrarea documentelor relevante timp de minimum 5 ani.
-
Implementarea unei politici interne de prevenire a spălării banilor, inclusiv prin instruirea angajaților.
Neîndeplinirea acestor obligații poate duce la sancțiuni severe, inclusiv amenzi de până la 10% din cifra de afaceri sau interzicerea temporară a activității profesionale.
2. Măsuri rapide și practice pentru diminuarea riscurilor
Într-un domeniu în care timpul și informațiile sunt esențiale, consultanții fiscali pot implementa câteva măsuri rapide, cu efect imediat:
a) Revizuirea bazei de clienți
Un audit intern al portofoliului de clienți permite identificarea firmelor cu structuri opace, acționari din jurisdicții cu risc crescut sau activități economice greu de justificat.
➡️ Recomandare: utilizați listele oficiale de risc publicate de Comisia Europeană, FATF și ONPCSB.
b) Implementarea unei liste interne de alerte
Creați un sistem intern de semnale roșii (red flags) pentru tranzacții suspecte – de exemplu:
-
plăți frecvente între companii fără activitate economică reală;
-
servicii facturate între firme afiliate din paradisuri fiscale;
-
modificări repetate ale asociaților sau administratorilor fără justificare comercială.
c) Instruirea personalului
Chiar și un consultant individual trebuie să aibă o procedură scrisă privind instruirea periodică. O sesiune scurtă trimestrială, online, privind identificarea tranzacțiilor suspecte poate reduce semnificativ riscul de neconformitate.
d) Utilizarea instrumentelor digitale de verificare
Aplicațiile de compliance screening și bazele de date integrate (cum ar fi World-Check sau AMLCheck) pot ajuta la verificarea automată a beneficiarilor reali, a listelor de sancțiuni și a persoanelor expuse politic (PEP).
e) Colaborarea cu experți în conformitate
În cazurile complexe, este indicată cooperarea cu consultanți specializați în compliance și audit AML. O opinie externă poate preveni raportarea tardivă sau incompletă a tranzacțiilor suspecte.
3. Crearea unui plan intern de conformitate simplificat
Un plan intern bine pus la punct, adaptat dimensiunii și naturii activității, trebuie să includă:
-
Proceduri de cunoaștere a clientelei (KYC);
-
Evaluarea periodică a riscurilor;
-
Flux clar de raportare internă (cine, când și cum transmite datele către ONPCSB);
-
Măsuri de confidențialitate și protejare a datelor;
-
Revizuirea anuală a politicilor AML.
Pentru firmele mici de consultanță fiscală, este suficient un manual intern de 5–10 pagini, actualizat anual, care să descrie procedurile aplicate. Simplitatea nu exclude eficiența, iar un document bine structurat poate fi o dovadă solidă de conformitate în caz de control.
4. Exemple concrete de situații cu risc major
-
Client nou care solicită înființarea mai multor firme simultan, fără activitate clară.
-
Companie care facturează consultanță sau comisioane către entități din zone off-shore.
-
Tranzacții în numerar repetate, în special între firme fără justificare contabilă.
-
Plăți pentru servicii fictive (de exemplu, „analiză de piață” fără livrabile).
-
Schimbări frecvente de administratori din motive aparent nejustificate.
În toate aceste cazuri, consultantul fiscal are obligația de a documenta suspiciunea și, dacă persistă, de a raporta situația către ONPCSB.
5. Responsabilitatea etică și reputațională
Dincolo de conformitate, reputația este unul dintre cele mai valoroase active ale unui consultant fiscal. O firmă implicată, chiar indirect, într-un caz de spălare de bani își poate pierde credibilitatea în fața clienților, a instituțiilor financiare și a autorităților.
Adoptarea unei culturi organizaționale bazate pe integritate, transparență și responsabilitate ajută la consolidarea încrederii pe termen lung.
Consultanții fiscali nu sunt doar executanți ai obligațiilor legale, ci parteneri activi ai statului în lupta împotriva criminalității financiare. Într-o economie tot mai interconectată și supravegheată digital, adaptarea rapidă la cerințele de compliance nu mai este opțională, ci o condiție de supraviețuire profesională.
Măsurile rapide — identificarea corectă a clienților, instruirea constantă a personalului, utilizarea instrumentelor digitale și implementarea unui plan intern de conformitate — pot face diferența între o firmă vulnerabilă și una solidă, pregătită pentru controalele din 2025.
💡 Surse de referință:
-
Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor (actualizată 2024)
-
Ghidul ONPCSB pentru entitățile raportoare, ediția 2025
-
Directivele UE 2015/849 (AMLD4) și 2018/843 (AMLD5) privind combaterea spălării banilor
