Psihologul Radu Leca trage un semnal de alarmă privind dependența de jocuri de noroc. Cum poate deveni cea mai periculoasă formă de adicție

Dependența de jocuri de noroc poate deveni una dintre cele mai periculoase adicții, atât din punct de vedere psihologic, cât și social, avertizează psihologul Radu Leca la TVR Info.

Psihologul Radu Leca avertizează că natura imprevizibilă a recompensei și degradarea graduală a controlului decizional pot duce, în timp, la situații extreme.

„Recompensa aleatorie și iluziile de control alimentează o dependență care se hrănește din speranță, nu din plăcere constantă”, explică Radu Leca la TVR Info.

Mai mult decât atât, fenomenul – aproape-câștigul – amplifică speranța și blochează rațiunea, mai spune specialistul.

Un factor crucial care crește riscul suicidar în rândul jucătorilor patologici este degradarea situației economice personale. Astfel, datoriile mari, pierderea locului de muncă și presiunea de a-și proteja familia pot genera disperare acută.

Gânduri suicidare

„Criza financiară devine adesea declanșatorul decisiv al gândurilor suicidare, când viitorul pare imposibil de reconstruit”, subliniază Radu Leca.

În plus, mai apar rușinea și stigmatul social, care îi fac pe mulți să ascundă problema și să evite să ceară ajutor. „Rușinea îl izolează pe jucător, transformând problema în secret și diminuând șansele intervenției la timp”, mai spune psihologul Radu Leca.

Mecanismele cognitive specifice dependenței, precum gândirea disfuncțională, iluziile de control sau minimizarea consecințelor, erodează capacitatea persoanei de a vedea alternative reale. „Distorsiunile cognitive îi fac pe oameni să creadă că nu mai există căi reale de ieșire, decât cea definitivă”, mai precizează Radu Leca.

De asemenea, comorbiditățile psihiatrice – depresia, anxietatea, tulburările de personalitate sau abuzul de substanțe – amplifică riscurile, afectând atât impulsivitatea, cât și nivelul de disperare.

„Când dependența se întâlnește cu depresia sau consumul de substanțe, riscul de acțiuni letale crește semnificativ”, avertizează psihologul la TVR Info.

Din perspectivă neurobiologică, dependența afectează simultan sistemele recompensei și controlului inhibitor, ceea ce reduce capacitatea de planificare și favorizează deciziile impulsive. „Disfuncția creierului în reglarea impulsurilor transformă disperarea într-un act impulsiv și ireversibil”, explică Radu Leca.

Specialistul a mai făcut referire și la teoria interpersonală a suicidului, conform căreia percepția de a fi o povară și izolarea socială sunt frecvente în rândul jucătorilor patologici. Expunerea repetată la stres crește, în timp, și toleranța față de riscuri. „Când cineva se simte o povară și profund izolat, iar pragul de toleranță la durere scade, riscul suicidar crește”, mai precizează Radu Leca.

Ce se poate face

Când vine vorba de soluții sau de intervenții, psihologul subliniază importanța identificării precoce și a tratamentului integrat. Screeningul realizat în mediul financiar, medical și social, terapia cognitiv-comportamentală specializată, sprijinul financiar structurat și implicarea familiei sunt esențiale pentru reducerea riscului.

„Combinarea psihoterapiei, sprijinului social și măsurilor financiare este cheia reducerii riscului suicidar”, mai spune Radu Leca.

„Căutarea ajutorului în momentele de singurătate salvează vieți, niciun om nu trebuie să treacă prin asta singur”, conchide specialistul.