România, prinsă între două fronturi: Orientul Mijlociu și Ucraina. Cui îi mai promitem ajutor necondiționat

Escaladarea violentă a conflictului din Orientul Mijlociu pune presiune pe cancelariile europene, inclusiv pe București. Cu toate acestea, România nu își permite să își mute centrul de greutate strategic de la războiul din Ucraina, avertizează Marius Lazurca, consilier al lui Nicușor Dan, într-o postare pe contul său de Twitter.

Marius Lazurca subliniază într-un mesaj transmis luni, 2 martie, pe contul său de Twitter, că, în paralel cu monitorizarea atentă a situației din regiune și cu eforturile de repatriere a cetățenilor români, prioritatea strategică trebuie să rămână agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

„În timp ce monitorizăm îndeaproape escaladarea situației din Orientul Mijlociu și depunem eforturi pentru a-i aduce acasă în siguranță pe cetățenii noștri, trebuie să menținem același nivel ridicat de concentrare strategică asupra agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, a precizat Lazurca, luni, 2 martie, pe contul său de Twitter.

Sprijinul pentru Kiev, „nediminuat și fără distrageri”

Potrivit consilierului prezidențial, asistența acordată Kievului – politică, economică și militară – trebuie să continue fără ezitare, atât din partea României, cât și a partenerilor occidentali. Mesajul este unul clar: criza din Orientul Mijlociu nu trebuie să devină o distragere de la obiectivul major de securitate al flancului estic.

Pentru București, războiul declanșat de Moscova în Ucraina rămâne amenințarea directă și imediată la adresa securității regionale. România, stat de frontieră NATO și UE, are un interes strategic major în stabilitatea Ucrainei și în menținerea presiunii internaționale asupra Rusiei.

Criză în lanț: SUA și Israel lovesc Iranul

Declarațiile vin în contextul atacurilor lansate de Statele Unite ale Americii și Israel asupra Iranului, o escaladare care a amplificat tensiunile în întreaga regiune.

Autoritățile de la București au intrat în contact permanent cu ambasadele României din Teheran și Tel Aviv, pentru a evalua situația cetățenilor români aflați în zonă și pentru a pregăti eventuale măsuri de sprijin.

România se află, astfel, în fața unui echilibru delicat: gestionarea unei crize externe cu potențial major, fără a pierde din vedere miza strategică fundamentală – securitatea flancului estic și sprijinul constant pentru Ucraina. Într-un context geopolitic volatil, tentația dispersării atenției poate fi mare, dar pentru București prioritățile rămân clare.