Să NU uităm minutul care a zgâlțâit România! 4 martie 1977… Cât de pregătiți suntem pentru un nou mare cutremur

România, 4 martie 1977, ora 21:22. La TV rula un film bulgăresc…, de care își amintesc probabil cei care au supraviețuit marelui cutremur. A fost unul dintre cele mai puternice seisme din istoria  recentă a țării. Cutremurul, cu magnitudinea de 7,4, a durat 56 de secunde și a avut epicentrul în Munții Vrancei – cea mai activă zonă seismică a țării – la o adâncime de 94 de kilometri.

Unda de șoc s-a resimțit în aproape toată regiunea balcanică, în Bulgaria și, spre nord, până la Moscova și Sankt Petersburg. În mai puțin de un minut, România intra într-una dintre cele mai dramatice pagini ale istoriei sale moderne.

56 de secunde de groază și panică

Specialiștii au estimat că energia eliberată a fost comparabilă cu cea a zece bombe atomice de tip Hiroshima. În București, 33 de blocuri s-au prăbușit. 1.424 de oameni au murit în Capitală.

La nivel național, bilanțul a ajuns la 1.570 de victime și 11.275 de răniți. Aproape 33.000 de locuințe s-au prăbușit, iar circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Aproximativ 760 de unități economice au fost afectate.

Din centrul Bucureștiului au dispărut clădiri simbol precum Scala, Continental–Colonadelor, Dunărea, Casata sau Nestor. Dintre cele 33 de clădiri înalte prăbușite, 28 fuseseră construite înainte de 1940.

A doua zi, Nicolae Ceaușescu s-a întors din turneul oficial din Africa și a ordonat ca orașul să fie curățat în cel mult o lună. Pagubele economice au fost estimate la aproximativ două miliarde de dolari, potrivit evaluărilor ulterioare.

Printre personalitățile care și-au pierdut viața s-au numărat actorul Toma Caragiu, cântăreața Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț și scriitorul Alexandru Ivasiuc, alături de numeroși alți artiști, scriitori și oameni de cultură.

În afara Capitalei, cele mai afectate județe au fost Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău.

Lecțiile trecutului

România mai fusese lovită de un seism devastator pe 10 noiembrie 1940, cu magnitudinea de 7,7, tot în zona Vrancea. Iar în 1802 s-a produs cel mai distrugător cutremur din ultimii 200 de ani, estimat la 7,9 pe scara Richter.

Zona Vrancea rămâne și astăzi una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa.

Suntem mai pregătiți astăzi?

Despre nivelul actual de pregătire a vorbit la TVR Info purtătorul de cuvânt al Departamentul pentru Situații de Urgență, Bogdan Toma.

„Această ciclicitate a producerii cutremurelor este doar în mentalul colectiv. Nu putem anticipa cu exactitate când se va produce un alt seism. Nimeni în lume nu a reușit acest lucru. În schimb, față de 1977, suntem mult mai dezvoltați în ceea ce privește informațiile și pregătirea pentru un astfel de scenariu”, a explicat Toma.

Din 2017, Departamentul pentru Situații de Urgență a lansat Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență, unde populația poate consulta ghiduri dedicate diferitelor tipuri de risc, inclusiv cutremure. Informațiile sunt disponibile pe platforma fiipregatit.ro.

„Cu cât ne pregătim mai mult înainte, cu atât suntem mai rezilienți. Populația este, fie că realizăm sau nu, prima forță de intervenție la locul unei calamități. Pregătirea în familie, la școală, la locul de muncă poate face diferența”, a subliniat Bogdan Toma.

Ce trebuie să faci în timpul unui cutremur

Autoritățile recomandă:

• păstrarea calmului și evitarea panicii;

• adăpostirea sub o masă sau un birou solid, lângă un perete interior de rezistență;

• evitarea ferestrelor și a obiectelor grele;

• oprirea surselor de foc;

• dacă sunteți în exterior, păstrarea distanței față de clădiri;

• dacă vă aflați în mașină, oprirea într-un loc deschis și rămânerea în interior;

• evitarea folosirii telefonului decât în caz de urgență.

De asemenea,este important să nu folosiți liftul, să nu alergați pe scări în timpul seismului și să nu utilizați foc deschis până nu sunteți siguri că nu există scurgeri de gaze.

Memorie și responsabilitate

Cutremurul din 4 martie 1977 rămâne un reper dureros în istoria României. Dincolo de cifrele dramatice, el a schimbat pentru totdeauna modul în care este privit riscul seismic.

Astăzi, tehnologia și informația sunt mai accesibile ca oricând. Însă, așa cum arată specialiștii, pregătirea individuală și responsabilitatea comunitară rămân esențiale.

În fața unui fenomen imprevizibil, diferența dintre haos și reziliență poate sta în câteva decizii luate din timp.