Sănătatea oamenilor din Giurgiu și Ruse depinde de un aviz al APM

DSP a transmis puncte de vedere nefavorabile pentru amplasarea unui incinerator în Giurgiu iar APM susține că proiectul nu s-a avizat, fiind încă în analiză. Va fi sau nu va fi? „Mingea” se află la APM, dar ar mai avea și Consiliul Local ceva de spus.

Temerile cetățenilor din Giurgiu și Ruse cu privire la construcția unui incinerator pentru deșeuri periculoase în Giurgiu sunt susținute și de instituții abilitate, responsabile pentru sănătatea populației și pentru mediu. Una dintre acestea este chiar DSP.

„Direcția de Sănătate Publică a emis puncte de vedere nefavorabile despre acest obiectiv, respectiv Incineratorul din județul Giurgiu. S-a solicitat un studiu de impact asupra sănătății locuitorilor municipiului Giurgiu și, în urma acestuia, DSP a emis mai multe puncte de vedere nefavorabile în ședințele CAT (Comisia de Analiză Tehnică – n.red.) ale APM Giurgiu.

Din evaluarea studiului de impact, s-au observat mai multe elemente, astfel: nu se respectă prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014, sunt mai mulți factori poluatori care pot apărea în acest proces de ardere, nu există un depozit de stocare temporară a acestor deșeuri în cazul unor avarii de energie electrică sau a altor avarii posibil a apărea în acest proces”, a declarat pentru GS News directorul executiv al DSP Giurgiu, Magdalena Mărcuț.

Iar aceste aspecte reprezintă doar o mică parte din argumentele contra construirii acestui incinerator aici, în județul Giurgiu.

La ce distanță poate fi amplasat un astfel de incinerator?

În Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM) se arată că distanța dintre incinerator și zona de locuit este de 570 m, dar dacă se măsoară fizic, această distanță este de sub 500 m. Pentru tratarea deșeurilor nepericuloase, distanța prevăzută de legislație este de 1.000 mp.

Dacă la deșeurile nepericuloase trebuie să existe o distanță de un kilometru, cum am putea avea un incinerator pentru deșeuri periculoase la mai puțin de 500 m? Reamintim că SC Friendly Waste România SRL, compania care dorește amplasarea acestui incinerator aici, în Giurgiu, precizează că va incinera inclusiv fragmente din organe umane, cadavre animale, medicamente toxice, deșeuri medicale etc.

De altfel, factorii poluatori ce pot apărea în procesul de ardere este unul dintre aspectele menționate și de directorul executiv al DSP, Magdalena Mărcuț.

Mai mult decât atât, oficialul DSP vorbește și de pericolele ce pot apărea în urma unor avarii electrice sau de altă natură. Mai concret, nu se știe dacă acest incinerator este prevăzut cu un generator electric care să poată funcționa dacă se oprește curentul electric.

Dar dacă un oficial la acest nivel vorbește despre acest risc, este clar că nu există un back up pentru curent electric, ceea ce este extrem de grav. Un singur exemplu de risc ar fi întreruperea alimentării cu electricitate ale halei frigorifice unde ar trebui depozitate deșeurile până în momentul arderii – presupunând că există astfel de spații suficient de mari pentru depozitarea deșeurilor în condiții de siguranță.

Un simplu exercițiu de imaginație: tone de deșeuri ce conțin fragmente umane, cadavre animale etc., ținute la 20-30-40 de grade Celsius pentru că s-a întrerupt curentul electric…

O altă problemă menționată de oficialul DSP este faptul că acest proiect nu respectă Ordinului Ministrului Sănătății nr. 119/2014. Între timp, acesta a fost modificat de ministrul Alexandru Rafila prin Ordinul MS nr. 1257 din 10 aprilie 2023. Interesant este că noul ordin este mai permisiv, nu se specifică nicio distanță minimă, iar acum acest proiect de incinerator ar fi mai ușor de avizat de instituțiile abilitate. De ce ar da un ministru al Sănătății un Ordin care să pună în pericol sănătatea și viața oamenilor din Giurgiu și Ruse?

Chiar dacă acest act cântărește greu la avizarea favorabilă a incineratorului în Giurgiu, o undă de speranță vine din partea Consiliului Local Giurgiu care, în data de 31 august 2023, a votat o Hotărâre de Consiliu Local (HCL) ce prevede că un incinerator nu se poate construi mai aproape de 1.000 m de casele oamenilor. Cei 19 consilieri prezenți (din 21) au votat în unanimitate.

„Dacă erau toți cei 21 de consilieri locali ar fi votat cu toții ca acest incinerator să nu poată fi construit la o distanță mai mică de 1.000 m”, a declarat pentru GS News, Adrian Anghelescu, primarul municipiului Giurgiu.

În opinia primarului, nu este normal ca un ministru al Sănătății să vorbească despre oportunități economice printr-un astfel de incinerator, datoria sa fiind sănătatea populației.

„Dacă am fi considerat că un astfel de incinerator este rentabil și aduce bani la buget, l-am fi făcut noi cu respectarea tuturor normelor de siguranță. Am fi putut avea controlol asupra unui astfel de obiectiv și, în cazul unor probleme, l-am fi închis imediat”, a mai explicat primarul Adrian Anghelescu.

Ce deșeuri periculoase ar urma să fie arse în acest incinerator

Construirea acestui incinerator la Giurgiu este un adevărat dezastru ecologic atât pentru giurgiuveni, cât și pentru vecinii bulgari. De altfel, în zona în care se dorește amplasarea incineratorului a fost Combinatul Chimic, închis tocmai pentru că era un pericol pentru sănătatea publică din cauza poluanților cu clor.

Incineratorul ce se dorește construit în Giurgiu, pe Șos. Sloboziei, Km. 4, ar putea fi chiar mai periculos pentru că nu vorbim doar de substanțe chimice.

Documentația depusă la Agenția Națională pentru Protecția Mediului (APM) Giurgiu de compania care vrea incineratorul în Giurgiu, SC Friendly Waste România SRL, include aproape toate deșeurile: „deșeuri provenite din activități de asistență medicală sau veterinară și/sau din cercetări conexe”, din care menționăm: „fragmente și organe umane, inclusiv recipiente de sânge și sânge conservat”, „deșeuri a căror colectare și eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor”, „chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase”, „medicamente citotoxice și citostatice”, „deșeuri din unitățile veterinare de cercetare, diagnostic, tratament și prevenire a bolilor”, „chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase”, „deșeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare și pescuit”, „deșeuri de țesuturi animale”, „deșeuri de materiale plastice (cu excepția ambalajelor), „materii fecale, urină și gunoi de grajd de la animale…”, „alte deșeuri nespecificate” etc.

Așadar, este vorba despre aproape orice fel de deșeuri: medicale (spitalicești), inclusiv fragmente și organe umane, medicamente extrem de toxice, inclusiv medicamente folosite pentru tratarea cancerului, sânge, cadavre animale, fecale, plastic etc.

Cu teama venită din partea cetățenilor români și bulgari, cu opiniile nefavorabile din partea unor instituții avizate ca DSP și Primărie, rămâne de văzut ce va decide Autoritatea Pentru Protecția Mediului (APM) Giurgiu. Cum „mingea” se află în terenul său, rămâne de văzut dacă „presiunile” lesne de înțeles vor cântări spre o decizie favorabilă sau nefavorabilă.

„Nu există un aviz pentru acest incinerator în Giurgiu. Dacă se va respinge, trebuie argumentat. (…) Pe de altă parte, generăm  deșeuri. Să ne amintim de pesta porcină, de exemplu”, a declarat pentru GS News Ioana Popescu, director executiv APM Giurgiu.

În opinia oficialului APM, distanța incineratorului față de locuințe este un aspect „sensibil”.  Chiar și o distanță de 1.000 m, așa cum s-a votat în Consiliul Local, nu garantează siguranța mediului și a populației. De altfel, directorul APM Giurgiu a mai spus că mai așteaptă și puncte de vedere din partea Bulgariei, dat fiind că și vecinii bulgari pot fi afectați de amplasarea unui astfel de obiectiv.

Potrivit oficialului APM, dacă incineratorul ar fi construit cu toate sistemele de siguranță, fără riscuri pentru mediu și oameni, o mie de metri ar putea fi suficienți.

Totuși, ca factor de risc, trebuie să luăm în calcul și eroarea umană, hazardul omniprezent în orice domeniu. Iar o eroare umană ar putea fi și avizarea unui astfel de incinerator, din păcate.