26 mai 2024

GS NEWS

Ziar independent al românilor de pretutindeni!

Sebastian Burduja: „50 de milioane de euro plătiți degeaba pentru apă caldă și căldură”. Unde se „scurg” banii și ce soluții există

Ministrul Energiei și candidatul PNL la Primăria Capitalei, Sebastian Burduja, spune că bucureștenii au plătit degeaba 50 de milioane de euro pentru apă caldă și căldură. Unde s-au „scurs” banii și ce soluții concrete există.

Ministrul Energiei și candidatul PNL la Primăria Capitalei, Sebastian Burduja, spune că unul dintre capitolele esențiale ale planului său pentru București este dedicat unei probleme de care se bucureștenii se tot plâng: lipsa apei calde și a căldurii.

Burduja explică unde s-au „scurs” banii dați degeaba de bucureșteni, prin facturile exagerat de mari, și propune câteva soluții. De pildă, una dintre acestea este o fuziune între ELCEN și Termoenergetica. O altă soluție propusă de Burduja este branșarea CET-urilor la Transgaz.

În planul său pentru București, Sebastian Burduja a explicat care sunt cauzele marilor probleme pe care Bucureștiul le are în alimentarea cu apă caldă și căldură.

Distanța mare dintre CET-uri și Transgaz

Burduja consideră că una dintre cele mai mari probleme este distanța mare dintre CET-uri și alimentarea acestora, respectiv de Transgaz.

„În fiecare an, bucureştenii au plătit 50 de milioane de euro degeaba pentru căldură şi apă caldă. În lei, în total până acum, peste trei miliarde lei şi vă spun şi de ce.

Cele patru CET-uri au nevoie de gaz ca să producă agentul termic. Gazul vine din ţară pe magistralele Transgaz şi ajunge în proximitatea celor patru CET-uri. Distanţele dintre magistrală şi fiecare CET variază.

Dacă la CET Vest vorbim de 400 de metri, la CET Grozăveşti vorbim de doi km, trei km, cinci km. În total, pentru câţiva kilometri de ţeavă care e la distrbuitor, dumneavoastră aţi plătit inutil 50 de milioane euro.

Noi am pornit la Ministerul Energiei un proiect prin care branşăm CET-urile la reţeaua Transgaz. Şi primul va fi CET Vest. Se poate face în şase luni, un an de zile. 400 de metri de ţeavă, 50 milioane euro economisiţi.

Nu în ultimul rând, trebuie să modernizăm trei din patru CET-uri care sunt din anii ’60 care poluează în Bucureşti şi sunt scumpe”, a explicat Burduja, citat de News.ro.

Burduja: „1.600 de tone de apă fierbinte se scurg în fiecare oră sub București”

De asemenea, o altă soluție rapidă este fuziunea ELCEN-Termoenergetica.

„Sunt peste 1.000 de blocuri constant în Bucureşti care nu au căldură şi apă caldă. Ştiţi ce e mai trist? Constat că sunt unii bucureşteni care spun – «n-avem ce să facem. Asta este. Asta-i viaţa. Măcar s-a început ceva».

Astăzi sunt încă 1.600 de tone de apă fierbinte care în fiecare oră se scurg sub Bucureşti. Greşesc? 2.000. Soluţiile sunt simple. Fuziunea ELCEN-Termoenergetica, iarăşi un proiect despre care s-a vorbit, probabil ni s-a făcut acru în gură cât s-a vorbit despre el. Trebuie făcută. Reabilitarea reţelei. Vă dau un singur exemplu.

Ne-am străduit la Ministerul Energiei şi am lansat un apel de 590 de milioane euro pentru modernizarea reţelei, sigur deschis pentru toate localităţile din ţară cu sistem de termoficare.

Credeţi că Bucureştiul a venit într-un mare avânt să absoarbă aceşti bani? Nu. A venit Suceava. Am semnat contractul. Încă mai avem nişte bănuţi. Şi o să avem şi primar general şi o să ne modernizăm şi reţeaua de termoficare cu bani de la Ministerul Energiei”, a mai spus Sebastian Burduja, potrivit News.ro.

Energia geotermală, o „comoară” pe care trebuie să o folosim

O altă soluție propusă de candidatul PNL este energia geotermală, o resursă energetică, pe care Bucureștiul nu o folosește nicicum.

„Trebuie să folosim o comoară pe care Bucureştiul o are – energia geotermală. În nordul Capitalei avem apă geotermală. Împreună cu echipa de la Ministerul Energiei am fost la Washington şi am semnat protocolul care dă permisiunea, îi atrage pe americani să ne facă studiu de fezabilitate şi să ne arate cum putem folosi energie verde, regenerabilă, să scădem şi costurile şi să putem să respirăm un aer mai curat.

Ştiţi unde s-a făcut asta în România? Oradea”, a mai spus Sebastian Burduja, potrivit News.ro.

Print Friendly, PDF & Email