STADA Health Report 2024: Deși suntem tot mai preocupați de starea de bine, satisfacția în sistemele naționale de sănătate scade
Un studiu STADA realizat în 2024 arată că oamenii sunt tot mai preocupați de propria sănătate și stare de bine, dar încrederea în sistemele de sănătate naționale este în scădere.
STADA Health Report 2024 arată că doar aproximativ 4 din 10 români se declară mulțumiți de sistemul public de sănătate iar la nivel european, aproximativ 6 din 10 oameni sunt mulțumiți de sistemul public de sănătate din țara lor.
Sistemele publice de sănătate din Europa se confruntă cu o nemulțumire în creștere a cetățenilor în ceea ce privește serviciile oferite, se arată în studiul citat. Mai mult, pentru al patrulea an consecutiv, satisfacția cetățenilor europeni față de sistemele de sănătate din țările lor a scăzut, ajungând la aproximativ 56%, mai arată datele STADA Health Report 2024.
Pe de altă parte, odată cu declinul încrederii europenilor în sistemele publice de sănătate se observă o preocupare crescută pentru măsuri individuale prin care aceștia au grijă de sănătatea lor: exerciții fizice regulate, adoptarea unei diete sănătoase, activități care să sprijine bunăstarea mintală.
În România, gradul de satisfacție a oamenilor se menține la nivelul din 2023 și este chiar mai scăzut decât media europeană. De pildă. doar 39% dintre românii chestionați sunt mulțumiți față de modul în care sistemul public de sănătate îi servește. Astfel, la acest capitol, România ocupă poziția 17 din cele 23 de țări evaluate, se mai arată în studiul citat.
Potrivit studiului, principalele nemulțumiri sunt:
- accesul îngreunat doctor, dificultatea cu care se obține o programare (54%);
- experiențe neplăcute cu medici – au primit sau cunosc pe cineva care a primit îngrijire inadecvată (47%);
- oamenii care iau decizii în sistemul de sănătate – lipsa de încredere în decidenții din sistemul de sănătate (46%).
Pe lângă acestea, respondenții din România au mai indicat și lipsa accesului la servicii medicale de prevenție (37%) printre cauzele încrederii scăzute în sistemul public.
De altfel, dincolo de orice studiu, sistemul de sănătate și-a arătat „potențialul maxim” în periada pandemiei, când mulți pacienți cronici acuzau faptul că sunt tratați iar procedurile specifice pandemiei îngreunau destul de mult un sistem cu destule neajunsuri.
Ministrul Alexandru Rafila vine cu explicații de politician
Cu toate că nemulțumirile privind sistemul medical sunt multe și evidente, chiar și fără un studiu atât de complex, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, pare să vadă lucrurile altfel și dă răspunsuri de politician, indiferent de problemele grave semnalate.
Prezent online la evenimentul de lansare al raportului STADA, ministrul Rafila a spus că listele de așteptare pentru anumite investigații există și în sistemele avansate de sănătate, nu doar la noi.
De asemenea, ministrul are explicații și pentru medicii la care se ajunge prea greu spre deloc: dacă un medic este suprasolicitat și oamenii ajung greu la el, ar trebui cumva să înțelem.
„În România, avem multe proiecte pentru sănătate și, dacă vom fi și abili să le implementăm, cu siguranță încredere în sistemul public de sănătate va crește.
Listele de așteptare pentru un anumit tip de investigație, este vorba despre un element care funcționează în toate sistemele avansate cu care ne comparăm.
Sunt producătoare de nemulțumire și de frustrare pentru că aici avem un handicap, cei care operează servicii medicale și asigurătorii trebuie să informeze pacienții asupra drepturilor și obligațiilor privind serviciile medicale.
Totuși, trebuie spus că gama de servicii care sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut foarte mult. Mai mult de 10% din populație nu este asigurată, vorbim de peste 2 milioane de persoane. Totuși, chiar și persoanele neasigurate au avantaje: accesul la medicul de familie (consultanță și prescripție) iar dacă sunt diagnosticați cu boli oncologice, sunt automat asigurați și beneficiază de tratament.
Discontinuitățile de medicamente sunt și în alte țări, nu doar în România; am avut grijă ca medicamentele cu valoare mică (până în 50 de lei) să rămănâ pe piață, am reluat modul de calcul la TVA în ceea ce privește medicamentele generice iar de curând am organizat un task force prin care ministerul Sănătății, ministerul Economiei, ministerul Fondurilor Europene și asociații de profil am creat un grup de lucru pentru soluții și încercăm să luăm ca model de bună practică Spania”, a explicat ministrul Sănătății în intervenția online.
Încrederea în medici, principalul atuu al sistemului de sănătate
Deși sistemul public de sănătate primește multe critici, medicii se bucură de încredere din partea populației. Iar acesta este atu foarte important, pe care medicii ar trebui să-l folosească și pentru a reduce efectele nocive ale influencerilor care dau sfaturi proaste pe rețelele sociale.
„Această statistică este mult influențată de perioada pandemiei și nu aș lua-o în totalitate de bun. Dacă vorbim despre prevenție, pe lângă un stil de viață sănătos, vorbim și de vaccinuri. Prin aceste metode de prevenție, putem avea o viață mai sănătoasă iar procentele relevate de studiu sunt îmbucurătoare.
În rest, ca și motive de încredere în medici, este lucrul pe care trebuie să-l utilizăm. În primul rând, trebuie să creștem profesionalismul nostru, al medicilor. Pacientul nu ar trebui să vină la spital pentru doctorul X, ci pentru asistență medicală, indiferent de medicii care sunt acolo.
Numai perseverența poate da soluții și doar așa se poate „lupta” și cu acei influenceri care fac mult rău”, a explicat Conf. dr. Ayșel Simin Florescu, medic primar Boli infecţioase cu o supra-specializare în Boli tropicale şi director medical al Spitalului „Victor Babeş” din Bucureşti.
Despre efectele negative pe care le au influencerii asupra populației a vorbit și medicul Alina Comănescu, fondatoarea Asociației Sănătate pentru Comunitate.
„Încrederea în sistemul public de sănătate și în medici a scăzut în perioada pandemiei și din cauza acelor voci (influenceri) care au contribuit la acest lucru fiind foarte activi pe rețelele de social media.
Cred că avem medici buni, dar cred că avem puțini medici comparativ cu bolile pe care le avem; din păcate, avem o populație bolnavă”, a explicat dr. Alina Comănescu, fondatoarea Asociației Sănătate pentru Comunitate.